Daniel Buda, europarlamentar: „Banii europeni, o șansă pentru România. Trebuie doar să știm cum să îi atragem în investiții eficiente!”

Europarlamentarul PNL Daniel Buda informează opinia publică că în această dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Dezvoltare Regională a Parlamentului European, a avut loc o dezbatere extrem de importantă pe tema „Viitorul Politicii de Coeziune după anul 2020”, la care au participat reprezentanți ai Comisiei, ai Consiliului, ai Comitetului Regiunilor și ai altor instituții europene.

Nicola De-Michelis, șeful de cabinet al Comisarului pentru Dezvoltare Regională, doamna Corina Crețu a subliniat în intervenția sa faptul că: „Ne apropiem de faza finală a variantei Comisiei cu privire la Politica de Coeziune. Vor fi emise o serie de decizii în următoarele săptămâni. Care sunt obiectivele care se doresc a fi finanțate de Politica de Coeziune? Este normal, dorim să aducem bunăstare cetățenilor. Avem noi propuneri precum apărarea, constrolul frontierelor și securitatea. Susținerea cercetării, programul Erasmus dar și alte domenii, inovarea și incluziunea socială reprezintă alte priorități ale noastre. Trebuie să ne asigurăm că fiecare prioritate își primește instrumentul corect. Prima întrebare este: De ce avem nevoie de Politica de Coeziune? La cum arată cel de-al 7-lea raport, dispritățile există și chiar cresc în anumite regiuni care sunt prinse în zona de costuri crescute.

Politica de Coeziune vine să umple anumite zone care au suferit un declin prelungit. Nicio comunitate nu își poate menține nivelul atâta timp cât cetățenii au dubii legate de capacitatea statelor de a aduce plus valoare nivelului de trai. Avem nevoie astfel de un instument care să poată să adreseze aceste neajunsuri.

Referitor la acoperitea geografică, nu s-a ajuns la un consens legat de această idee iar dacă vrem să evităm diviziunile în Europa, atunci Politica de Coeziune trebuie să vină în serviciul statelor membre și a întregului teritoriu al UE. Un alt aspect aflat în dezbatere ține de modul în care putem construi o condiționalitate și o coerență cu privire la noul semestru european. Trebuie să ne asigurăm că orice sistem vom avea, va fi unul logic și coerent.

Sunt îmbunătățiri care pot fi aduse la nivelul diferențierilor, a programelor și a regiunilor și a statelor membre pentru a simplifica procedurile. Simplificarea era în trecut sinonimă cu a nu schimba însă sunt convins că se întrevede o lumină la capătul tunelului”.

Liliana Pavlova, ministrul bulgar a intervenit și a transmis faptul că: „Pentru Bulgaria este o dezbatere importantă pentru că vrem să contribuim și să ascultăm opiniile instituțiilor implicate. Vrem să sporim o dezbatere cât mai deschisă în care să nu prezentăm doar situația curentă ci și să avem o discuție privind impactul pe termen lung. În aprilie dorim să avem o ședință a Consiliului exact pe tema Politicii de Coeziune. Trebuie să ne concentrăm pe următorul cadru financiar multianual care să ne ajute să identificăm prioritățile specifice pentru a vedea unde vrem să ajungem în viitor. Cred că nu trebuie să mai subliniez că nu este nevoie să mai apărăm Politica de Coeziune pentru că efectele ei pozitive spun totul.

Europa a devenit mai puternică iar acum trebuie să ne unim eforturile. Trebuie să discutăm în detaliu investițiile europene și trebuie să facem eforturi în acest sens. Trebuie să avem o dezbatere clară privind condiționalitățile pentru că această politică a fost cea mai controlată dintre toate politicile. Avem nevoie de simplificare și de o abordare diferită. Politica de Coeziune nu trebuie să fie singura afectată de tăieri bugetare și de condiționalități ci trebuie să existe o condiționalitate. Avem nevoie de o legătură cu celalalte politici și măsuri. Politica de Coeziune a fost proiectată pentru a avea mai multă încredere în Europa și în investițiile care se fac aici. Președinția bulgară este deschisă și dedicată față de această Politică de Coeziune”.

Michael Schneider, raportor al Comitetului Regiunilor a subliniat ]n intervenția sa faptul că: „Am avut o bună colaborare cu dumneavoastră de-a lungul timpului. Subliniez faptul că Politica de Coeziune este cea mai controlată Politică din punct de vedere politic iar prin prisma ei s-au diminuat discrepanțele dintre regiuni. Avizul adoptat în luna mai contituie opinia autorităților locale și regionale din Europa. Politica de Coeziune trebuie să constituie o ofertă extrem de bună în continuare iar arhitectura de până acum legat de încadrarea regiunilor a fost una de succes.

Rămâne de văzut dacă este nevoie de anumite criterii specifice ale statelor membre. Colaborarea interregională constituie un element important al Politicii de Coeziune.

Considerăm că fondurile de coeziune ar trebui să aibă o cotă proporțională egală cu cea din buget pentru a ne putea atinge obiectivele vizate iar aceasta este și concluzia cercetătorilor. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci acest lucru ar fi un coșmar. Condiționalitățile macroeconomice, legarea cu semestrul european sunt chestiuni cu care nu suntem de acord.

Respectarea statului de drept și participarea la solidaritatea europeană și legarea acestora cu alocarea fondurilor structurale au fost respinse în COR. Chiar am avut dezbateri extrem de aprinse pe acest subiect. Nu se dorește instituirea pedepsirii ci, dimpotrivă, coeziunea statelor.

Avem o susținere largă legată de debirocratizare. Obiectivul trebuie să fie o Politică mai eficientă și simplificată. Din decembrie există un grup de lucru pe subsidiaritate, creat de domnul președinte Jean-Claude Juncker iar aici am convenit să vedem unde ar putea să se implice Uniunea Europeană mai puțin și vom veni cu propuneri concrete de simplificare a regulilor”.

Eurodeputatul PNL Cluj Daniel Buda a intervenit în dezbatere. 

„Am intervenit în cadrul dezbaterii și am subliniat faptul că am auzit vorbindu-se foarte puțin despre conectarea cu spațiul rural. Nu cred că putem vorbi despre o dezvoltare eficientă a spațiului rural fără conectivitatea cu orașele sau cu zonele urbane. Când vorbim de orașe trebuie să ne referim și la zonele metropolitane și la capacitatea acestora de dezvoltare, la universități, la investiții. Trebuie să privim ca un tot unitar dacă dorim să fim eficienți. Nici în România, din păcate, nu se folosește extrem de mult sinergia fondurilor pentru spațiul rural și zona urbană.

Legat de simplificare, de când am participat la prima ședință a Comisiei de Dezvoltare Regională, acum 3 ani și jumătate, am auzit vorbindu-se despre simplificare însă pașii făcuți sunt insuficienți în această zonă. De ce nu există posibilitatea de la nivelul Comisiei Europene ca statele membre să nu mai poată adăuga condiționalități în plus? Dacă de la Bruxelles sunt 3 condaționalități impuse, Guvernul național vine cu încă 20-30. Avem un imobilism inacceptabil legat de evaluare. Am contact periodic cu primarii din România și aceștia se plâng că evaluarea unui proiect durează 7-8 luni de zile. Cum să implementezi un proiect dacă durează atât de mult evaluarea?

Haideți să fim corecți unii cu alții. Dacă Marea Britanie pleacă din Uniunea Europeană, vom avea în mod cert ajustări financiare. Eu nu vreau să plece însă trebuie să recunoaștem că se vor tăia bani de la Politica Agricolă Comună și de la Politica de Coeziune.

Legat de condiționalități cu privire la statul de drept, mi se pare foarte periculos să condiționezi fondurile din Politica de Coeziune de definirea statului de drept, fără să știm ce este mai exact statul de drept și cine face acest lucru”, a precizat Buda. 

, , , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *