În urma operațiunilor de neutralizare a cadavrelor de animale de la ferma de bizoni din comuna Recea Cristur, autoritățile sanitare și de mediu anunță că nu există risc de răspândire a bolilor infecțioase.
Șanțul săpat pentru îngroparea cadavrelor a fost pregătit cu nisip, geomembrană și substanțe dezinfectante, iar zona a fost împrejmuită cu un gard de avertizare. Operațiunile s-au desfășurat sub supravegherea DSVSA Cluj, cu sprijinul autorităților locale și medicilor veterinari.
,,Pentru buna desfășurare a operațiunilor, au fost asigurate echipamente și mijloace tehnice necesare îngropării, a fost asigurat necesarul de personal și instruirea prealabilă a acestuia, pe amplasamentul din zona Ambreuș fiind săpat un șanț cu o adâncimea de aproximativ 4 metri, cu o lățime de aproximativ 3 metri și o lungime de 8 metri, corespunzător numărului de animale care trebuiau îngropate.
La fel ca în ziua precedentă, după săparea șanțului a fost așternut un strat de nisip urmat de o geomembrană de înaltă densitate pe toată suprafața șanțului, inclusiv pe taluzuri, apoi a fost pus un alt strat de nisip, iar cadavrele animalelor au fost acoperite cu mai multe straturi de substanțe dezinfectante (pulbere) și pământ. Pentru evitarea infiltrării apei provenite din precipitații în interiorul gropii, aceasta a mai fost acoperită cu un material impermeabil și urmează să fie împrejmuită în cursul zilei de marți cu un gard de sârmă pentru atenționare, cu inscripția ”ACCESUL STRICT INTERZIS ÎN ACEST PERIMETRU – PERICOL DE CONTAMINARE!”
Și de această dată a fost folosit un dezinfectant veterinar virucid cu spectru larg de acțiune, pentru dezinfectare și tratament de prevenire și control la bolile de animale.”, a transmis prefectura Cluj.
Laboratorul sanitar-veterinar a efectuat peste 70 de analize, inclusiv examene anatomopatologice, bacteriologice, virusologice și parazitologice. Toate testele pentru boli grave, precum encefalopatia spongiformă bovină, rabia sau bruceloza, au fost negative. Singurele rezultate pozitive au fost pentru paraziți obișnuiți la animale și pentru câteva bacterii în probele de apă.
Rezultatele analizelor:
1. Examen anatomopatologic: 6 investigații din care: 4 probe set de organe și 2 porțiuni cadavru cap – negativ
2. Examen pentru encefalopatii spongiforme transmisibile: 11 investigații din care: Boala cronică cașectizantă a cervideelor BCCC – 3 probe; Encefalopatia Spongiformă Bovină ESB -8 probe; – negativ
3. Examen pentru rabie: 5 investigații; – negativ
4. Examen bacteriologic: 13 investigații: Listerioză – 5 probe; Paratuberculoză – 2 probe; Bacteriologic general – 4 probe; Salmoneloze – 2 probe; – negativ
5. Examen parazitologic: 6 investigații: Babesioză – 1 probă; Coproparazitologic – 5 probe, din care:
pozitiv pentru Paramphistomum spp. și ouă de tip strongil – 3 probe;
pozitiv pentru Eimeria spp., Paramphistomum spp., Trichocephalus spp. și ouă de tip strongil – 1 probă
6. Examen virusologic: Bluetongue – 1 investigație; – negativ
7. Examen biologie moleculară: Bluetongue – 1 investigație; – negativ
8. Examen serologic: Bruceloză: 1 investigație; – negativ
9. Examen bacteriologic apă: 8 investigații, din care 1 pozitivă (Escherichia coli și Enterococcus faecalis);
10. Examen fizico-chimic apă: 20 investigații; – negativ
11. Examen toxicologic: 2 investigații în lucru la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală;
12. Examen furaj: 1 investigație în lucru.
Probe de apă:
De asemenea, pentru evaluarea stării de calitate a cursurilor de apă aflate în zona incidentă a activității fermei, autoritatea teritorială de gospodărire a apelor a efectuat prin intermediul Laboratorului LRCA Cluj-Napoca prelevări de probe de apă din cursul de apă cadastrat Lonea și cei 2 afluenți ai acestuia. Astfel Sistemul de Gospodărire a Apelor Cluj a prelevat în data de 20 februarie 2026 probe de apă de suprafață din următoarele secțiuni:
– râul Lonea secțiunea amonte fermă;
– râul Lonea secțiunea aval fermă;
– afluent necadastrat de stânga al râului Lonea, secțiunea amonte confluență, zona Țarc 1 (Țarc vânătoare):
– afluent necadastrat de stânga al râului Lonea, secțiunea amonte confluență, zona Țarc 2 (Zona Ambreuș).
,,Parametrii calitativi monitorizați au fost cei specifici grupelor de indicatori ai gradului de mineralizare, ai regimului de oxigen, precum și ai regimului nutrienților. Raportat la prevederile Ordinului Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calității apelor de suprafața în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apa, cu modificările și completările ulterioare, pe baza determinărilor calitative cursurile de apă monitorizate se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate, fără a fi evidențiate influențe asupra calității acestora, generate de activitatea fermei.
Raportat la metodologiile de evaluare a calității corpurilor de apă reglementate legislativ prin Hotărârea Guvernului nr. 392 din 26 aprilie 2023 pentru aprobarea Planului național de management actualizat aferent porțiunii din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea care este cuprinsă în teritoriul României și a Hotărârii Guvernului nr. 859 din 16 noiembrie 2016 actualizată prin Hotărârea Guvernului nr. 392 din 26 aprilie 2023, care analizează elementele biologice, elementele fizico-chimice generale, indicatorii chimici specifici grupei poluanților specifici, luând în considerare caracteristicile hidromorfologice și impactul antropic vulnerabil la poluarea difuză, corpul de apă „Lonea și afluenții” se găsește în stare ecologică moderată, conform monitoring-ului de tip operațional desfășurat de-a lungul anului.
Se menționează că starea ecologică se evaluează anual pentru corpurile de apă de suprafață și cuprinde 5 clase: Foarte bună (1), Bună (2), Moderată (3), Slabă (4), Proastă (5), respectiv 2 clase pentru starea chimică: Bună (1) și Proastă (2). Obiectivul de mediu este realizat atunci când corpul de apă atinge starea Bună (ecologic și chimic), conform prevederilor Directivei 2000/60/CE – cadrul de politică comunitară în domeniul apei.”, a transmis prefectura.
Rezultatul acestor analize de laborator arată că nu există riscul de răspândire a unor boli infecțioase în rândul animalelor sau în rândul oamenilor. De asemenea, insituția faptul că, în toată această perioadă, proprietarii exploatațiilor au continuat să asigure hrană animalelor aflate în țarcuri. Amintim că la ferma din Recea Cristur au fost găsite sute de cadavre de animale, în diferite stări de descompunere.
