„Justiţia este încă datoare românilor”, a transmis premierul Florin Cîţu, duminică, la comemorarea a 31 de ani de la momentul când minerii, chemaţi de Ion Iliescu, năvăleau în Capitală pentru a zdrobi orice împotrivire faţă de preluarea puterii de către FSN.
La 31 de ani de la acel moment, care a aruncat România în haos şi a determinat mulţi tineri să plece peste hotare, premierul a subliniat că Mineriada este o rană încă deschisă în memoria colectivă, iar justiţia le datorează românilor adevărul şi stabilirea vinovaţilor.
Redăm mesajul premierului:
„Au trecut 31 de ani de la una dintre cele mai negre perioade ale istoriei noastre postdecembriste, când cercuri ale puterii de atunci au învrăjbit români contra români. Acţiunile de reprimare a manifestaţiei-maraton din Piaţa Universităţii şi mineriada din 13-15 iunie 1990 au demonstrat cât de grave pot fi consecinţele diversiunilor şi manipulărilor: oameni ucişi, răniţi şi democraţia pusă în pericol.
Sunt lucruri care rămân în memoria colectivă, răni încă deschise atât timp cât nu ştim adevărul şi vinovaţii. Justiţia este încă datoare românilor în această privinţă.
Nu trebuie să ne fie teamă de adevăr şi să avem înţelepciunea de a cultiva dialogul şi de a nu ne lăsa pradă încercărilor unora de a ne dezbina. Vedem cum pandemia ne-a pus pe toţi de aceeaşi parte a baricadei şi doar prin eforturile noastre comune începem să revenim la normalitate. Chiar dacă avem opinii diferite, trebuie să ne urmăm drumul comun, construit pe democraţie, coeziune socială şi relansare economică post-pandemie”, a transmis premierul Cîţu.
Mineriada
În zorii zilei de 13 iunie 1990, statul român, condus de Ion Iliescu, a trimis impresionante efective de poliţişti şi soldaţi în Piaţa Universităţii împotriva unei mâini de grevişti ai foamei. Tot pe 13 iunie, în Bucureşti s-a tras, 4 oameni fiind ucişi prin împuşcare. O zi mai târziu, în Bucureşti au năvălit minerii chemaţi de Iliescu, precum şi alţi mii de cetăţeni din toată ţara, convocaţi de senatori şi deputaţi. Au urmat bătăi, arestări, jafuri şi devastare.
Bilanţul acelor zile de teroare s-a soldat cu uciderea prin împuşcare a patru persoane şi rănirea altor 18. De asemenea, 1.388 de persoane au suferit vătămări ale integrităţii fizice sau psihice, iar 1.250 au fost private de dreptul fundamental la libertate, pe motive de ordin politic.
