Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a susținut, vineri, la Baza militară Mihail Kogălniceanu, unde a efectuat o vizită împreună cu preşedintele Klaus Iohannis, că alianţa evaluează dacă ar trebui să-şi adapteze prezenţa pe termen mai lung în flancul estic, cu grupuri de luptă în România şi alte ţări din sud-estul NATO.
Singurele state est-europene care beneficiază în acest moment de prezenţa unor grupuri tactice de luptă multinaţionale NATO sunt Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, relatează G4Media.
O decizie în acest sens va fi luată în această primăvară, a precizat Stoltenberg, adăugând că acest grup de luptă ar urma să fie condus, cel mai probabil, de Franţa.
„Să facem distincţia între nevoia imediată de a ne spori prezenţa pe flancul estic al NATO – deja aliaţii au trimis forţe aici – asta s-a întâmplat deja şi vom continua să susţinem flancul estic. Suntem pregătiţi să acţionăm rapid dacă e nevoie, am crescut gradul de pregătire al forţei de răspuns a NATO şi putem trimite rapid trupe. Suntem pregătiţi să acţionăm. Preşedintele SUA a anunţat că va aloca alte 8.500 de trupe la forţa de răspuns a NATO, care pot ajunge rapid aici. Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezenţa pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, poate şi în toate celelalte ţări din sud-estul NATO. Acest lucru va fi discutat la reuniunea miniştrilor Apărării NATO de săptămâna viitoare. Mă gândesc că decizia finală va fi luată în această primăvară. Deci cred că pe lângă nevoile mai urgente s-ar putea să fie creşteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă„, a afirmat secretarul general al NATO, în conferinţa de presă comună cu preşedintele Klaus Iohannis.
Nu în ultimul rând, Stoltenberg a reamintim că deja a fost sporită prezenţa în estul NATO cu mii de soldaţi din SUA, Marea Britanie, Olanda, Danemarca, Spania, Franţa.
„Chiar acum au loc alte desfăşurări de trupe. Este un proces în desfăşurare, o consolidare a prezenţei pe flancul estic. Pe de altă parte, sunt trupele statelor aliate care sunt în propriile lor baze, dar care pot fi desfăşurate rapid acolo unde e nevoie. Pe deasupra ne gândim la adaptări pe termen lung, adică grupuri de luptă în România şi alte ţări. Franţa s-a oferit să trimită trupe, dar va mai dura până vor ajunge. Alţi aliaţi şi-au arătat disponibilitatea să participe la grupul francez. Avem deja grupuri de luptă în cele trei ţări baltice şi Polonia. Acesta e un semnal puternic că un atac împotriva unui aliat va declanşa o reacţie din partea Alianţei. Lucrăm la grupuri de luptă şi în această regiune”, a transmis secretarul general al NATO.
